Apusul nostru

În spirit de soare care pleacă spre somn, stai tu, gafaind, așteptându-mă la apus. Îmi întinzi mâna și plecăm către cer, lăsând în urmă lumea zgomotoasă și arzător de absurdă. Cernem clipe minore care par eterne și-ți urmez pașii, strecurîndu-mă printre fire de praf. Zburăm unul lângă altul, presarand lumină și un obscur întuneric. NimicContinue reading “Apusul nostru”

De vorbă

În vremuri străvechi peste mări și țări se afla un ținut mirific numit Pădure. Aici trăiau în liniște și bună înțelegere toate păsările și animalele din ținut. În acele vremuri păsările și animalele aveau un grai comun. Pe lângă acestea trăiau și spiridusi, elfi, gnomi, centauri și minotauri. Ele erau atât de bune la sufletContinue reading “De vorbă”

Frumosul nu are vârstă

Viața cerebrală a unui om se numără în ore, zile, luni și ani. Cineva a avut ideea să ne împartă în bebelusi, copii, adolescenți, maturi și bătrâni. Frumosul oare poate să fie împărțit așa? Eu cred că frumosul nu are vârstă pentru că nu este împărțit în timp. Există dintotdeauna și va există atâta timpContinue reading “Frumosul nu are vârstă”

Viața ca o pistă de alergat

Viața este ca o cursă pe o pistă de alergat. În primii ani de viață facem încălzirea prin intermediul părinților, așa cum se pricep ei. Neexistând o școală pentru părinți, primim o educație așa cum o consideră ei, pregătindu-ne pentru viața pe care o consideră ei că o vom trăi. Mai nou, cărțile ne spunContinue reading “Viața ca o pistă de alergat”

Lelea Viorica

Poveștile cele mai frumoase sunt acelea cu oamenii simpli. De multe ori trec ființe atât de frumoase pe lângă noi, anonime și noi admirăm acelea care ies în media, vizuală sau scrisă. O femeie simplă de genul acesta este lelea Viorica. Trăiește în satul Ulies care aparține comunei Raciu din județul Mureș. Ca vârstă areContinue reading “Lelea Viorica”

Apropierea verii

Frunzele șoptesc de dimineață că au auzit că vara trăiește pe undeva și că mireasma ei se apropie tiptil. Parfumul inverzit vestește sosirea sa din țări străine, din punct de vedere calendaristic. Ploile și vântul poruncesc ca să mai aștepte și chiar o izgonesc departe. Totuși, vara își face încă curaj spre a poposi peContinue reading “Apropierea verii”

Ea…

Ea era frumoasă pentru modul cum gândea și reflecta în atitudinea sa. O făcea puternică, încrezătoare că poate urca orice vârf de munte. Modul în care zâmbea făcea și pe ceilalți ca să zâmbească. Ochii ei sclipeau, debordand frumusețea ei sufletească și bunătatea inimii sale. Privirea ei răscolea gânduri sau sentimente optimiste. Râsul ei eraContinue reading “Ea…”