Dacă aș fi un copil evreu


Dacă aș fi un copil evreu aș duce o viață liniștită alături de părinții mei și ai mei frați. Aș sărbători Yom Kipur și multe alte sărbători. În zilele de sărbătoare aș merge la sinagoga auzind Thora cea sfântă. M-aș bucura de vorbele înțelepte ale rabinului. Poate că aș auzi de un zmeu rău pe nume Hitler, dar nu m-aș gândi că-mi face rău pentru că el este departe de mine. Nici faptul că anumiți oameni legionari urăsc evreii nu m-ar afecta pentru că eu nu am făcut rău nimănui. Într-o zi pe neașteptate niște oameni răi ne vor obliga ca să purtăm ca semn diferit o banderola cu “Steaua lui David “. Poate așa aș afla că suntem diferiți de ceilalți locuitori mai ales de la școală unde am fost mutat din banca mea tocmai în spate unde văd mai rău. În altă zi mi-aș da seama că acolo în curtea școlii alți copii cu care mă jucam nu mă mai băga în seama și chiar s-ar uita mai rău la mine fără ca să cunosc motivul. Toate acestea până într-o zi când nici la școală nu aș mai avea voie ca să merg. Chiar ne-ar aduna pe toți evreii și ne-ar duce într-un loc părăsit. Cică ghetou i-ar spune și bieții mei părinți ar lua cu noi doar strictul necesar. Aș sta mai multe săptămâni acolo în condiții fără igienă și cu puțină mâncare așteptând salvarea ca să vină din susul cerului maiastru căci jos aici toți ne urăsc. Vom urca în vagoane cu un miros urât pentru a merge la muncă și de abia am mai avea un loc ca să ne punem picioarele. Multe plânsete aș auzi și cele din urmă suflarii. Până când am ajunge într-un loc unde “loss loss” ne-am da jos din vagoane și am fi grăbiți cu paturi de pușcă pentru a ne încolona în două părți pentru a ne verifica starea de sănătate un nene cu un halat alb și cu o privire diabolica. Tatăl meu și cu frații mei s-ar duce pe o altă coloană, dar eu cu mama mea de mână ne-am duce la dușuri. Suntem mai mulți pentru a ne inbaia și dușurile încep ca să pornească, dar nu au apă și este tot mai greu de respirat și așa arată sfârșitul…

În memoria evreilor morți și chinuiți astăzi 9 octombrie se comemorează în toată lumea Holocaustul. Să fie cu luare aminte pentru omenire ca aceste povești de viață să nu se mai întâmple vreodată atât timp cât va mai exista omenirea pe acest Pământ. Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească în pace!

Published by Paul66

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: