Un fel de recenzie a cărții “Un motan pe nume Bob” de James Bowen


Cartea “Un motan pe nume Bob” scrisă de James Bowen a fost publicată de Editura Polirom în anul 2014. Pentru mine reprezintă una dintre cele mai bune și frumoase cărți.

Autorul prezintă povestea sa reală din momentul în care în anul 2007 întâlnește pe preșul din fața unei locuințe a blocului în care locuia o pisică roșcată. Observând că are și probleme de sănătate și că este slăbuța ofera mâncare felinei. Chiar dacă a dorit ca să-i găsească stăpânul sau să-i redea libertatea după tratament între cele două părți s-a legat o prietenie trainica. O femeie în vârstă chiar îi spune lui James Bowen că pisica l-a ales pe el. El trăia într-un apartament primit de la stat deoarece era în recuperare după dependența de droguri. Era artist stradal și apoi vânzător de ziare și practic Bob, asemenea personajului din filmul “Twin Peaks”, îmbunătățește viața lui James. Este practic prima ființă care insistă pentru a avea un loc în viața lui James contribuind la creșterea veniturilor sale. Într-un fel Bob contribuie la maturizarea lui James și la îndepărtarea tot mai mult a sa față de droguri.

Într-o lume dură și reală din Londra Bob se dovedește punctul său de sprijin devenind o atracție pentru turiștii din lume care vizitau orașul, dar și pentru localnici. Luptând pentru a asigura și mâncare pentru Bob de fapt James lupta pentru el căutând o ieșire din lumea grea în care se afla. Faptul că este închis pentru câteva ore nu i se pare atât de dur precum este despărțirea de Bob. Mai mult reia legăturile cu părinții lui divorțati, legătură întreruptă și din cauza drogurilor, în special cu mama sa. De asemenea “Un motan pe nume Bob” este despre momentul din viață în care se produce o schimbare fundamentală precum și despre sensibilitate, iubirea animalelor și cât de mult primim de la ele pentru atât de puțin pe care-l facem pentru ele.

Binenteles că detaliile poveștii și senzațiile trezite în momentul lecturarii ei nu pot fi redate decât foarte puțin în aceste rânduri. Așa că sfatul meu ar fi ca să lecturati povestea și chiar nu vor fi regrete pentru că viața are nevoie câteodată de iubirea sinceră și devotata a unor lăbuțe ca și a lui Bob. Oricum povestea castrarii lui Bob precum și multe alte aspecte despre James numai acolo le veți afla. Lectură plăcută!

Published by Paul66

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: