Speranța


Reprezintă poate forma de a vedea viața în bine atunci când multe lucruri sunt negative. Sunt momente în viață în care credem că nu mai există bine și vine ceva de undeva și ne spune că va fi bine.

Ceea ce ne face ca să ajungem la aceste păreri sunt de fapt lucrurile simple. Speranța vine și ne arată prin ființele pământene că totuși mai există. Pentru a demonstra aceste rânduri vreau ca să relatez două povești. Într-una din zile pornind cu zâmbetul în spinare am fost oprit de un trecător întrebându-mă unde se află o clinică. Auzise că se află undeva în zonă, dar nu știa pe ce stradă se află. Doar știa că este o clădire mare și albastră. Omul respectiv nu era din oraș și atunci la rugămintea sa amabilă și cu o simplă căutare pe internetul de pe telefon l-am ghidat pe individ. Mi-a mulțumit de foarte multe ori de parcă aș fi făcut ceva deosebit. La două zile distanță o altă întâmplare cu același final. Mă deplasam pe trotuar, așa restrâns cum este în comuna târgului de pe Mureș și din sens opus venea un individ care se deplasa cu o bicicletă electrică. Văzându-mă că mă apropi a pus piciorul jos de pe bicicletă și atunci m-am dat la o parte pentru a-l lăsa ca să treacă. Pornind când a ajuns lângă mine mi-a mulțumit frumos.

Astfel speranța, care este mai incapatanata decât mine, prin două lucruri simple și chiar banale, mi-a arătat că totuși mai există un mulțumesc frumos și bun simț în orașul acesta. Nici una dintre persoane nu era obligată ca să-mi mulțumească, dar făcând-o mi-a arătat că totuși mai există speranță și în oameni. Așa că vorba populară “bine faci, bine primești” a ieșit din nou în evidență. Ce greu este câteodată oamenilor cu care intrăm în contact ca pur si simplu să le mulțumim pentru orice. Să le mulțumim pentru orice lucru banal care-l fac pentru noi și atunci vom ajunge ca să le apreciem pe ele așa cum sunt. Acceptarea lor așa cum pot ca să fie înseamnă de fapt acceptarea noastră așa cum suntem și cei doi oameni tocmai acest lucru au făcut în plus. A mulțumi cuiva că este așa cum este, cu calități, dar mai ales pentru defectele sale, reprezintă tot o formă a speranței colective. Și totuși oameni buni sunt numai că este nevoie ca să-i căutăm..

Abonează-te pentru a avea acces

Citești mai multe din acest conținut dacă te abonezi azi.

Abonează-te pentru a avea acces

Citești mai multe din acest conținut dacă te abonezi azi.

Published by Paul66

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: