Pur și simplu eu


Mâine, 15 august, blogul și scrierile mele vor împlini trei luni. Cu această ocazie vreau ca să mă prezint și din acest motiv voi vorbi la persoana întâi singular fără a mă considera decât același om simplu și modest. Mă consider așa pentru că aparțin unor strabunici, bunici și mai ales părinți cu care mă mândresc. Nu au fost oameni bogați, dar m-au învățat două lucruri fundamentale: tot ceea ce vei obține în viața aceasta vei obține numai prin muncă și niciodată să nu uit cine sunt și de unde vin. Vin din oameni de la țară care numai cu sudoarea frunții și-au câștigat hrana. Mie nu mi-au dat mult, dar mi-au dat tot ceea ce au avut. Mulțumesc Mosu și Sala din satul Dambu și Tata și Mama de la Bala și sfinților mei părinți, Ioan și Susana, pe care-i consider eterni. Mulțumesc și surorii mele, Ionela, care m-a călăuzit spre viața pozitivă și lupta pentru ceea ce-ți dorești. De asemenea apreciez antrenorul meu personal de la sală de la 18 gym care m-a ajutat să iubesc și mai mult sportul și endorfinele. Apreciez oamenii care m-au însoțit la alergat și cu lecțiile lor pentru că altfel nici măcar nu știam să scriu la persoana întâi plural și regulile gramaticale. Țin să fiu recunoscător prietenilor de 19 ani și mai puțin de care mă bucur și de multe ori nici nu sunt demn. Chiar cunoștiințelor și iubitilor mei foști elevi care prin simplitatea lor m-au învățat menirea mea.

La final sunt eu, plin de calități și defecte ca orice om, cu un entuziasm de 40 de ani și cu un gând bun pentru oamenii buni și cu milă și determinare pentru oamenii cu suflet rău. Simplitatea mă îndeamnă ca să mă bucur de colegii de muncă de la Weekend, de acum aproximativ 20 de ani, de la fostul Real și din primii ani de învățământ. Am învățat datorită lor munca grea, omenia și împărtășirea momentelor fericite. Cinstea o am de la sfinții strabuni, iar modestia de la iubiții mei părinți. Sensibilitatea tot de la părinți, iar ura pentru minciuna și falsitate de la Dumnezeu. Entuziasmul, optimismul și plăcerea de a face lucruri de la oamenii simpli din locurile de predat. Cam acesta sunt eu, așa cum știu și pot în 14 august anul acesta, încercând de fiecare dată ca să fiu o variantă mai bună.

Published by Paul66

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: