Indisponibilitatea


Pornită dintr-un fapt banal, când mama mea dorește ca să șteargă praful de pe laptop și eu nu sunt în cameră, această idee, chiar dacă pare amuzantă, poate ca să nu pară o idee aiurea. De multe ori în viața aceasta când suntem căutați nu ar fi ideal ca să ajungem în rezultatele căutării. Chiar mai năstrușnic ar fi ca să știm care sunt persoanele care doresc persoane ca noi. Oamenii care au anumite dorințe duse spre ideal și le pun pe google.com și dacă ajungem ca să corespundem să apărem pe ecran. De asemenea, acolo, pe lângă profilul fizic să fie și un profil psihologic, cu calități și mai ales defecte. Nu mă refer la site-urile de dating căci acestea sunt multe și fără rost, dar ideea ar fi despre câți oameni au nevoie de oameni ca noi. Neconsiderandu-ne mai prejos și cu multe de oferit lumii ci în simplul fapt al conexiunii cu oamenii cu care să nu ne mai pierdem timpul și energia. Ar fi nevoie, în acest sens, ca să ne scoatem pe o tarabă virtuală și să ajungem ca să fim sau să nu fim căutați în funcție de preferințele celorlalte persoane. Astfel ajungem la ideea de a ne autocunoaste și de a ne autoevalua pentru a apărea în rezultatele căutării altor persoane. În viața reală suntem de multe ori impresionați de persoane necunoscute și parcă, în anumite momente, ceva ne oprește pentru a le cunoaște. Mai mult nici nu avem capacitatea de a vedea sufletele lor și nici defectele sau calitățile și nici nu știm dinainte dacă merită abordarea sau nu merită. Oricum sunt lecții pline de recunoștință sau momente frumoase care greu pot fi uitate. Într-un final să știm și importanța care ne-o acordă în funcție de timp și energie. Abia atunci vom știi cu o anumită aproximație cum și cine suntem pentru alte persoane. Nu ar fi întotdeauna relevantă ideea căutării decât într-o mică măsură pentru că oamenii ne caută în viața reală în funcție de cât de mare nevoie au de noi și de interes. În căutarea virtuală ar fi nevoie ca să apărem la procentaj maxim și la nevoie maximă. Poate și așa oamenii ar fi mai buni și înțelegători unii cu alții, dar mai ales cu ei…

Abonează-te pentru a avea acces

Citești mai multe din acest conținut dacă te abonezi azi.

Published by Paul66

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: