Povestea unei curse de alergat



Majoritatea oamenilor consideră că se pricep la foarte multe lucruri. Pentru a păstra excepția aceste rânduri își propun să nu vă inspire cu ceva anume sau să vă motiveze.
Povestea începe la jumătatea lunii iulie când Anonymus s-a înscris la un cross din afara orașului său. Avea un scurt istoric de a participa la cross-uri în număr de șapte. Considerându-se pregătit și-a comandat și un tricou. Cu o zi înainte de desfășurarea competiției s-a deplasat în urbea unde urma să se desfășoare competiția. Fiind fumator înrăit odată ajuns acolo s-a decis să viziteze orașul. A fumat mult și a admirat peisajele istorice. Inclusiv o fată de la o tonetă de înghețată care citea o carte și era cam pe la mijlocul cărții sau o altă fată care cânta “barca pe valuri adie ușor..”. În următoarea zi Anonymus știa din experiență că trebuie să se odihnească și să se pregătească mental pentru cursă. Țigările curgeau, energizantul se consuma și problemele de sănătate apăreau. Ba mai mult cu cât se apropia ora cursei se intensificau. Din senin s-au calmat, dar emoțiile creșteau mai ales când s-a apropiat de locul desfășurării cursei. La intrare o femeie striga numele fiecărui concurent și după scanare i se permitea intrarea în muzeu unde Anonymus și-a predat declarația că este suficient de pregătit și și-a ridicat numărul de concurs și tricoul. Pe măsură ce ora începerii cursei se apropia s-a mai fumat și a realizat și încălzirea. Luna plină i-a permis puțin după ora 11 să ia startul ca la raliuri. A început bine numai că dealurile deveneau din ce în ce mai grele și a vrut să renunțe, dar brusc și-a amintit, plin de transpirație și aproape sufocat, motivul pentru care s-a înscris în competiție: de a lupta cu oricine și mai ales cu el pentru a termina cursa. A început să accelereze și a terminat cursa și a primit medalia și felicitările de rigoare. Ceea ce urmează este că a doua zi după cursă deja a început o altă cursă cronometrata de la distanță. A început-o cu dureri de gleznă la piciorul stâng și a încheiat-o mai puternic mental.
Povestea aceasta nu este scrisă nici pentru felicitări și nici pentru a scoate în evidență anumite trăsături ale unei persoane. Ci vrea să vă arate că Anonymus poate să fie oricare dintre noi care își propune să alerge, să se antreneze și să respecte un meniu sănătos. Ideea este să vrem, să fim consecvenți și restul se întâmplă de la sine…

Abonează-te pentru a avea acces

Citești mai multe din acest conținut dacă te abonezi azi.

Published by Paul66

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: