Insuficiența


În viața noastră, de multe ori, avem numeroase dorințe și idealuri. Pentru a se realiza muncim pentru a pune visele în practică. Indiferent de ele și de natura lor constituie o motivație în plus în viața de zi cu zi. Realitatea noastră parcă începe să prindă un sens când avem o motivație. Cei care au copii poate au și dorința de a face totul pentru copiii lor, chiar dacă munca lor nu este recunoscută. Numai atunci, când ei vor avea la rândul lor copii vor știi cât de greu este să crești un copil. Locul de muncă nu mai este atât de stresant și nici relațiile cu semenii noștri nu mai sunt atât de toxice cât timp avem un scop în viață. Zâmbetele, mai devreme sau mai târziu, sunt primite cu zâmbete și râsetele la fel. Totuși, muncind și sacrificandu-ne timpul dorim ca să primim rezultatele pe măsura muncii noastre. Dacă ele nu apar tindem să fim dezamăgiți și mulți dintre noi renunță la scopul lor. Merg după vorba populară “nu a vrut Dumnezeu ca să fie “. Nici nu mai avem răbdare și nici dorința de a lupta pentru scopul nostru. Lupta nu înseamnă că trebuie ca să fie ceva greu chiar dacă cere, așa cum spuneam, sacrificii. În acel moment ar fi nevoie ca să ne uităm în oglindă și să ne dăm seama de ce am început ca să visăm la scopul nostru. Nu cred că motivul ar fi atât de pueril ca să ne gândim că ne-a făcut rău. Lecția consecvenței și a răbdării, în schimb, ne învață altceva și anume că doar aceia care nu au renunțat la scopul lor și-au îndeplinit visele. Viața este foarte imprevizibilă și atunci poate că suntem mai aproape decât credem sau chiar vom obține mai mult decât sperăm în realizarea scopului nostru. Oricum, dacă am fost capabili ca să vizualizam momentul ideal al scopului nostru și ne-a făcut atât de fericiți poate că merită câteodată ca să fie condimentat și cu dezamăgiri sau frustrări. Dumnezeu, Universul, subconștientul nostru poate vrea ca să ne testeze dorința noastră de realizare a viselor noastre și nu ca să ne impiedice în înfăptuirea lor. A avea un vis, indiferent de vârstă sau moment, este un dar și cum cadourile nu se refuză și nu se aruncă așa nici visele și scopurile noastre nu sunt de aruncat la coșul de gunoi al vieții noastre. Poate că ar fi încă nevoie de ceva, cât de mărunt, care nu am făcut până în acest moment. Ne suntem datori nouă ca să încercăm și să încercăm până când vom obține ceea ce ne dorim de la viața aceasta. Într-o zi tot vom reuși și nu ne va părea rău. Învingătorii sunt acei oameni care nu au renunțat și au mai luptat. Așa că spor la muncă și la fabricarea viselor!

  • Trenul

    “Inchipuiţi-vă că într-o zi ar fi venit un tren şi n-am fi mai avut putere să urcăm în el. L-am dorit prea mult, l-am aşteptat prea mult. Ne-am epuizat în aşteptare şi nu ne-a rămas nicio picătură de energie pentru a ne bucura de sosirea lucrului aşteptat. Numai că ne-am fi simţit striviţi de oContinue reading “Trenul”

  • Lecția zilei de 15 octombrie

    Pornim cu gânduri de victimizare și tragism personal spre locul de muncă și ajungem în stația de autobuz. Aici avem o relație de mustrare personală pentru că printre atâtea ființe apare un om. Avea piciorul drept tăiat mai sus de genunchi și se deplasa cu ajutorul cârjelor. S-a urcat în autobuz pe la ușile dinContinue reading “Lecția zilei de 15 octombrie”

  • Mi e dor și dor

    Mi e dor de soare într-o zi oarecare care să îmbie oamenii ca să zâmbească. Să auzim copiii jucându-se și cântând primăvara din suflet indiferent de anotimp. Duc dorul unui parc liniștit în care să se audă păsările cântând. Să auzim o melodie feerica pornită din înăuntrul sufletul nostru. Mi e dor de oameni veseliContinue reading “Mi e dor și dor”

  • Viața omului

    În prima zi, Dumnezeu a creat cainele si i-a zis: “In fiecare zi sa stai in usa casei si sa latri la oricine intra in casa sau trece prin fata ei . Pentru asta iti dau 20 de ani de viata.” Cainele a raspuns :”E prea mult timp pentru a sta si a latra. Ce-arContinue reading “Viața omului”

Published by Paul66

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: